Rappa – Da Capo Al Fine

M-am născut în inima Giuleștiului
Am crescut în centrul Bucureștiului
Oricât de pompos ar suna
Centrul Bucureștiului
Crede-mă, e doar o mahala
Da-te, mă, în p***a mea
Și fă loc la microfon
Că n-am văzut ca tine strada doar de la balcon
N-am crescut în staniol, învelit de marmotă
Am crescut cu după blocuri
Nu cu Harry Potter
Am crescut printre țigani și nu mi-a plăcut școala
Noroc prietene, ”so cheres, socher dala mala”
Cocalari, vătașeni, bidinari, ursari.
Pe Bălcescu, Cișmigiu, Sala Palatului, Casa vilan
Nu-mi vorbi mie de viață de stradă
Că dacă ți-o iei în barbă
Te transformi în babă oarbă
Și te învârți până la gardă legat la ochi
Dar garda leagă nu dezleagă, hap, să nu fii de deochi.

Refren:
E viața mea, și nu mi-e rușine
Să o trăiesc, da da capo al fine da capo al fine
O s-o trăiesc cum vreau, nu cum se cuvine
Da da capo al fine, da capo al fine
Sunt un cruvar sentimental, printre suflete virgine
Da da capo al fine da capo al fine
Și o să ajung sus, sus de tot că n-am rău de înălțime
Da capo al fine, da capo al fine.

”Bai bididiule, ai 13 ani.
Cât stai așa?
Hai să dai și tu la femei”.
Și prima dată am dat pe 50.000 de lei
Cu bani furați de la părinții mei
Pentru părinții mei, am fost ca săpunul
Am făcut spumă
Când au vrut să mă strângă, m-au scăpat din mână
Nu-mi pare rău tată
Și nu regret mamă
Că la 15 ani, am renunțat la școală
Că n-am vrut să-mi continui studiile
Nici la azil, nici la seral nici la FF
Am ales școala de noapte
Ea nu-mi oferă misiuni cu țel înalt
Sunt traficant de vise și lăutar de asfalt
Nu sunt licențian, n-am absolvit doar prin prezență
O să-mi scriu toată viața, lucrarea de licență
Diplome, haa, să cumpere alții
Sunt ministru de extreme, expulsez din (??).

Refren:
E viața mea, și nu mi-e rușine
Să o trăiesc, da da capo al fine da capo al fine
O s-o trăiesc cum vreau, nu cum se cuvine
Da da capo al fine, da capo al fine
Sunt un cruvar sentimental, printre suflete virgine
Da da capo al fine da capo al fine
Și o să ajung sus, sus de tot că n-am rău de înălțime
Da capo al fine, da capo al fine.

Brigăzile s-au spart, unii au plecat
P-afară la muncă sau la furat
Unii au decedat, alții s-au însurat, alții-s la-nchisoare
Și am durere, faptul că nu mă mai doare
Eu sunt în fiecare, cu gându’ și cuvântu’
De când m-am născut îmi decorez mormântul
Sunt demonul și sfântul
D-aia trăiesc în război
Că voi vreți să fiți ca mine și eu vreau să fiu ca voi
Sunt poet și-mi bag p***a-n poezie
Că mie nu mi-a adus niciuna de 1000
În timp ce ție, ți-a fost hrană
Eu am rămas flămând, chiar dacă eu i-am fost și mamă și prunc
O iubesc și d-aia îmi bag p***a-n ea
Tu nu faci la fel cu iubita ta?
Poezia e iubita mea și amanta ta
Sunt fanul fanilor mei, căci ei sunt în pielea mea.

Refren:
E viața mea, și nu mi-e rușine
Să o trăiesc, da da capo al fine da capo al fine
O s-o trăiesc cum vreau, nu cum se cuvine
Da da capo al fine, da capo al fine
Sunt un cruvar sentimental, printre suflete virgine
Da da capo al fine da capo al fine
Și o să ajung sus, sus de tot că n-am rău de înălțime
Da capo al fine, da capo al fine