Radu Duminica – Trecut Abandonat

Îngândurată-ți e fața,
Văd în ochii tăi că ai ceva de spus,
Dar ți-e frică de-un regret în viața ta în plus,
Adun prea multe întrebări la care nu mi-ai dat răspuns,
Și dacă pleci n-o să-nțeleg, ce nu ți-a fost de-ajuns.
Cândva îmi șopteai că eu sunt totul pentru tine,
Dar privind în ochii tăi, văd vorbele mele-ți sunt străine.
Chiar și zâmbetul tău, ți-e prea străin pe față.
Și mai ai tupeu să îmi zâmbești fals de dimineață.

Refren:
Privesc trecut abandonat pe stradă,
Aștept să mă vadă
Să-i zâmbesc, să-i demonstrez că sunt chiar prea fericit.
E învelit în amintiri ce le-ai lăsat să moară,
Arată nu prea bine, arată prea chinuit.
Privesc trecut abandonat pe stradă,
Aștept să mă vadă,
Să-i zâmbesc, să-i demonstrez că sunt chiar prea fericit.
E învelit în amintirile ce le-ai lăsat să moară,
Arată nu prea bine..

Zâmbești frumos, nu am ce spune, glumele tale sunt nebune,
Dar nu-nțeleg pe bune faza lor.
Dar stai un pic că gluma ta, pune ca pe jar inima mea,
Fii atentă cum glumești cu ea.
Căci te prezinți și apoi dispari, fără vreo urmă, fără umbra,
Și cam adesea îți simt lipsa ta.
Îmi pui greutate iar pe umăr, lipsele tale-ncep să le număr,
Nu provoca indiferența mea….

Refren:
Privesc trecut abandonat pe stradă,
Aștept să mă vadă
Să-i zâmbesc, să-i demonstrez, că sunt chiar prea fericit.
E învelit în amintiri ce le-ai lăsat să moară,
Arată nu prea bine, arată prea chinuit.
Privesc trecut abandonat pe stradă,
Aștept să mă vadă
Să-i zâmbesc, să-i demonstrez că sunt chiar prea fericit.
E învelit în amintirile ce le-ai lăsat să moară,
Arată nu prea bine..

Și chiar de-ar fi să-ntorci acum, tot ce ai lăsat pe drum,
Nu va mai fi-ntre noi nicio poveste…
Când ai plecat nu știam cum, să nu mă transform într-un nebun,
Trăind trecutul care nu mai este….
Și chiar de-i bine, chiar de-i rău, și față de ieri, mi-e mult, mai greu,
Nu voi simți pe mine rănile tale.
Cuvintele tale-au fost mereu, motiv ca să respir din greu,
Ai înecat trecutul, în trădare….

Refren:
Privesc trecut abandonat pe stradă,
Aștept să mă vadă
Să-i zâmbesc, să-i demonstrez, că sunt chiar prea fericit…
E învelit în amintiri ce le-ai lăsat să moară,
Arată nu prea bine, arată prea chinuit.
Privesc trecut abandonat pe stradă,
Aștept să mă vadă
Să-i zâmbesc, să-i demonstrez, că sunt chiar prea fericit.
E învelit în amintirile ce le-ai lăsat să moară,
Arată nu prea bine..

Sensul versurilor

Piesa vorbește despre durerea unei despărțiri și despre cum trecutul, odată plin de promisiuni, a fost abandonat și trădat. Naratorul exprimă regretul și dificultatea de a depăși amintirile dureroase, simțind că rănile trecutului încă îl afectează.

Lasă un comentariu