România din satelit, cercul spre zenit,
străzi într-un șir infinit indefinit în deficit indeterminat
munți, cărări de pietre, ape, spectre
când li se coboară cete li se doboară secte
în perfecte conștiințe patrioctice, mutând Carpații
teritorii zdrobite cu frații, aplicând nații
prin regimente-n regime, multe prin mulțime
culturi impuse de subcultura ce nu țin de mine
sau de tine, sau de nimeni, infine, ideologii prea fine
prezentul devine, comoara pentru viitor în sine
sânge român, acel stăpân bătrân,
acele minți vitrege țintate-ntr-un fir păgân
zone prospere, proaspăt petrol
proteste pentru precontaminări precum praf prin pistol
Roșia Montană urlă pe spatele resurselor
orice apolitică dorește anihilarea surselor
o natură impură impusă de o entitate terță
ating cele mai înalte niveluri de demență
astea-s arme sociale pentru teste complexe
precum programul de executare cu extensia .exe
în amurgul eroilor, toate aceste de semnat
ca un desen desenat în eroism neautorizat
demențe care ucid perfecționarea lumii
iar fiare care acționează la lumina lunii
ireal de letal, inevitabil viitor de carton
România ca pradă de război în al 2-lea Babylon
Sensul versurilor
Piesa exprimă o critică asupra stării actuale a României, văzută ca o țară exploatată și condusă de interese obscure. Se atinge problema resurselor naturale, a identității naționale și a viitorului incert.