Relian – Nu E de Uitat (Tudor Marza)

La 14 ani ai plecat, te-ai dus departe,
La ceruri, din păcate, tu ai plecat, frate.
În urma ta o baltă de lacrimi ai lăsat,
Dacă nu ai ascultat, uite ce s-a întâmplat.
Ne-ai lăsat pe toți îngândurați și amăgiți,
Drumul pe care-ai luat-o e sumbru și pustiu.
Ne-ai lăsat pe toți cu sufletu-n durere,
Din cauza drogurilor ce sunt la putere.
Din cauza anturajului s-a ajuns să pleci,
Din cauza prietenilor vei rămâne pe veci.
Acolo sus, unde nu te vom urma,
Acolo sus sper că totul va fi bine.
Acolo sus, Dumnezeu va rămâne cu tine,
Aici pe pământ vei rămâne-o amintire.
Acum, pe la final, ne luăm la revedere,
E o lume tristă, plină de probleme, vere.
Nu e de uitat că ai plecat departe,
Ai plecat acolo unde nu te pot urma, frate.
Dacă ai fi ascultat, nu ajungeai așa,
Nu mai ajungeam acum să-ți plâng urma.
Nu e de uitat că ai plecat departe,
Ai plecat acolo unde nu te pot urma, frate.
Dacă ai fi ascultat, nu ajungeai așa,
Nu mai ajungeam acum să-ți plâng urma.
Acum voi lăsa totul în uitare,
Sper că timpul va face poate o rezolvare.
Prea multe suflete nevinovate au plecat,
Nu e de uitat, voi rămâne doar c-o amintire.
Nici nu pot să cred că ai plecat dintre noi,
Ai lăsat în urma ta doar vânt și ploi.
Am rămas c-o amintire, niciodată nu voi uita,
Tudore, vei rămâne pe vecie-n mintea mea.
Sper că acolo sus totul va fi bine,
Sper că acolo sus vei avea grijă de tine.
Noi de aici de jos ne vom ruga pentru tine,
Vom avea grijă ca fratele tău să ajungă bine.
Sper că prin moartea ta au luat mulți aminte,
Sper că prin treaba asta ați băgat la cap,
Prin droguri n-ai să scapi de probleme niciodată,
Prin droguri ai să ajungi să lași totul baltă.
Nu e de uitat că ai plecat departe,
Ai plecat acolo unde nu te pot urma, frate.
Dacă ai fi ascultat, nu ajungeai așa,
Nu mai ajungeam acum să-ți plâng urma.
Nu e de uitat că ai plecat departe,
Ai plecat acolo unde nu te pot urma, frate.
Dacă ai fi ascultat, nu ajungeai așa,
Nu mai ajungeam acum să-ți plâng urma.
Acum soarele din apus nu mai are,
De când ai plecat ai lăsat o urmă mare,
De care noi n-o să uităm niciodată,
Pentru ce-ai plecat, ne-ai lăsat baltă.
Poate într-o zi îți vei aminti,
Că cineva te-a îndrumat, te vom iubi.
Iar acum în urma ta lași lacrimi și suspine,
Nu cred că-n viața ta nu ți-a zis nimeni:
Ai grijă ce faci, ce dregi, ce drum alegi,
Că mulți o iau pe cărări greșite, ține minte
Și ajung să sfârșească neîmpăcați,
Că nu și-au luat la revedere de la frați.
Sperăm că totul într-o zi se va termina,
Suntem conștienți că odată toți vom muri,
Că drumul până la cer e mare și doare tare,
Nu e de așteptat această zi, frățioare.
Nu e de uitat că ai plecat departe,
Ai plecat acolo unde nu te pot urma, frate.
Dacă ai fi ascultat, nu ajungeai așa,
Nu mai ajungeam acum să-ți plâng urma.
Nu e de uitat că ai plecat departe,
Ai plecat acolo unde nu te pot urma, frate.
Dacă ai fi ascultat, nu ajungeai așa,
Nu mai ajungeam acum să-ți plâng urma.