Recro – Ascunsul Testament

Io nu dau cu aspiratoru’ ca s-ar umple de fantome,
nici praful nu prea-l șterg, ca particulele-s clone.
După cine-a fost p-aici, io nu stau cu agarici,
Nu mai stau c-obișnuiam să țin locu’ la tătici.
Vine bărbatu’ la tine, n-a găsit vreodată-n masă
altceva decât mașina ce spală rufe cu forța.
Sleită de puteri, le făcea la toți mâncare,
io nu pot s-ajung acolo, n-am genu’ de răbdare.
Să fiu slugă celor dragi, în stare să-i omor și p-aia,
nu-i mândrie,-i apatie, așa m-a făcut nevoia.
Să mă pun pe primu’ loc, nu ca-mi vreau eu binele,
da’ nu vreau să vă despic, singură-n zilele,
în toate, ce c***t, nu stau să aleg din ele,
viața-i un film alb-negru, da’ apar și floricele.
Învață să iubești substanță, nu aparență,
tre’ să-nveți și să ai grijă c-astea mor, știi din geneză.
Zi ‘toate-s la fel’, da’ ai grijă ce oferi,
una apă, alta lumină, io bonsai făcut din fier.
Ruginit, tre’ să insiști să ștergi oleacă mai aspru,
să nu crezi când mint că doare și-mi modific puțin glasul.
Tre’ să văd dacă ai milă și s-o tai din rădăcină,
nu se pupă cu respectu’ și doar omu-i de vină.
Dacă vii la mine-n casă să mă mângâi când e greu,
mai bine pleacă, n-am nevoie, mă desparți de apogeu.
Dacă vrei să fii util, da-mi o palmă din avion,
forțează altă trezire, c-așa-s io mai mult neom.
Da’ să știi din start că n-o să-nlătur din dispreț,
te iubesc, da’ te urăsc, succes, fă-le să aibă sens.
‘Something’s wrong with me’, nu, boss, și asta-i despre voi,
n-am io vina că v-ați cizelat și e mai mic un coi.
Coasta mea a cui ești, tre’ să te rup personal,
incizie, intri-napoi, nu te las să-mi dai banal.
Se va numi femeie că e luată din bărbat,
a demonstrat chiar Lilith că nu-i așa neapărat.
Și muistu’ de Adam n-a fost vreodată bărbat,
c-a ascultat femeia când i-a dat și-a mâncat.
Zi ‘toți îs la fel’, da’ ai grijă ce ‘label’
pui, că nu toți vin la copil cu babybel.
Dacă alegi bărbatu’ să te iubească doar pe tine,
fii atentă de-ți iei câine, c-o să fie gelos mâine.
Dacă eram io Eva, șarpele era f***t,
mai mult la propriu, păcatu’ se face cu lux de amănunt.
Domnișoară, domnișoară, ai puțin respect,
ești tot roaba unui zeu, încearcă să fii un om drept.
Ai nevoie spovedanie, bagă capu’ în poala popei,
nu vrei să mă vezi acolo, că nu știi ce face o scorpie.
Când își pune oleacă de ambiție, vrea-n spate la altar,
pupă mâna la părinte, că-n p**a e murdar.
Da’ ți-aș da foc la mert să nu mai plimbi tu vagaboante,
motivația ar fi că le vreau eu pe toate.
Twerk fest în catedrală, că-i un loc mult prea estetic,
să văd doar babe-n genunchi, proaspătura aleasă eclectic.
De mă vrea un prost în viață și alege cununie,
o să-l scuip p-ăla de predică ‘bărbat și tu soție’.
Când ziceau să fii supusă, eu am înțeles suspusă,
n-am nimic cu entitatea, am cu-aia de-o fac impusă.
Zi ‘gagica-i dusă’, nu-ncerca să-mi vezi sub bluză,
buza umflată la băiatu’, n-a reușit s-o facă pusă.
Pusă-n fapte, zi-mi cum nu-ți omoară orgoliu’
când te refuză și-o zdreanță de-a băgat mii p***-n doliu.
Hai să mă sting frumos, că m-am aprins barbar,
și-mi place când mă car să-ți iau părerea și dispar.
Să rămâi acolo cu gându’ că nu-i nimic de zis,
când te-ntreabă frac-tu’ ‘cine-i?’, răspunzi ‘doar un vis’.
Mă vezi întâmplător pe stradă, recunoști și fața
de copila fără colți ce nu știe unde-i casa.
Mi s-a zis că am un chip ce-mi trădează gura grav,
are gen 3 facultăți, da’ îi place viața de zugrav.
Am înțeles că trag la mine că le place aparența,
bine c-atunci deschid gura și le pică-n cap și piesa.
Lipsa care zice ‘aici n-am de căutat’,
n-are sens ce zice, da’ tot vreau la ea-n pat.
D-asta de vrei să m-auzi, prefer să nu știi cine sunt,
e mai drept s-evaluezi gândirea prin cuvânt.
De eram copil, labubu’ primeam doar la mumu’,
mă jucam doar cu ale tale, mi-era frică să cer unu’,
pentru mine, că n-aș descurca te,
ca să te-ntrebăm apoi de ce n-ai vrut ajutoarele.