Văzuse lumina zilei
într-un sat,
nu prea îndepărtat,
de peste Mureș,
sat așezat sus pe deal,
sat mic
stăpânit de răutatea
și lăcomia unui grof;
iar țăranii
nu cereau prea mult,
se mulțumeau cu ce le dădea
hărnicia mâinilor.
Când a cerut-o de nevastă,
un gospodar așezat
și bun ca pita caldă,
n-a stat prea mult pe gânduri.
s-a dus și a plâns
la fiecare cruce în parte
și s-a mutat în satul lui
să sape pământul,
să aducă pe lume copii frumoși.
Cât a trăit nu putuse
să-și lipească sufletul
de oamenii de aici din sat.
Îi afla mai zăvorîți la inimă
decât cei din satul ei,
aici prea alerga toată lumea
doar după avere.
Sensul versurilor
O femeie se mută dintr-un sat în altul după căsătorie, dar nu reușește să se adapteze complet, simțind o distanță față de localnici, care sunt mai preocupați de avere decât de conexiuni umane. Ea își amintește cu nostalgie de satul natal.
