Mi-am dat seama, când mă doare eu nu caut fericire
Ci ceva să mă distragă… și-amintiri
Spune-mi cât de mult visez, vreau să simt umanitate
Și mama zicea că-s bun…
Vreau să vezi ce văd și eu, mă distruge când tot dau
Mulțumesc că stați acolo doar că am uitat ce vreau
Mi-am început iar cariera dar rezultatu-i vag
Când o să vezi o flacără-n ochii lui sunt io care ard.
Vreau să tac din gură când în jurul meu e scrum
M-ai privit din nou cu silă, m-am simțit ca până-acum
De când sunt atacat constant de idei și vise vaste
Macerez succint organe și-ndrăgostesc doar proaste.
4 pași către infern, mi-a plăcut să stau degeaba
Dar uite acum sunt pierdut în spațiu și timp
Când mă uit cu ochii goi, trece viața pe lângă mine, te văd
La final ne regăsim.
Mă sperie de la un timp faptul că mă uit în gol
Și nu mai prețuiesc timpul… văd
Că pun suflu în ce am, arunc bunuri în canal
În tot ce e bun și sincer pune suflet dacă ai.
N-ai înțeles nimic din tot ce-am cântat
Că ești chior și ai principii tot rămâi neimportant
Pentru apropiații care nu-nțeleg de ce-i atac
Tre’ să fiu puțin cu capul să fiu sănătos mintal.
Amintește-mă cu silă, uite cât de bine-ți fac
Într-un jeg de viață care te va ataca constant
Poți să-i spui lui tac-tu’ mort că degeaba ai trăit
Și degeaba ai făcut ca el dacă nu ai reușit.
Sunt oglinda… poți să te uiți la mine
Și să realizezi rușine… ține mine
Poți s-o iei ușor la pas sau poți s-o iei în dungi
Dar când te prind vrei realiza de ce-ai învățat să fugi.
Am văzut că ești prea trist și te retragi în iubire
Ești inutil și de-aia cauți fericire în oricine
Dar eu nu pot să ajut… prost indicat
Te voi saluta din timp ca să uiți că am plecat.
Și când am revenit iar mi-am dat seama că-s inapt
Și cu bunătatea-n suflet ai scuipat și-ai plecat
Parcă scriu aceiași piesă despre zeci de persoane uitate
Care dispar iar treptat, lăsând în spate.
Haide-nvie-mă din morți, spune-mi cât de mult contez
La final vreau să te văd cum plângi și epatezi
Vinde-mi viața pe-o plăcere și multe curiozități
La final verifică de mai am posibilități.
Haide-nvie-mă din morți, spune-mi cât de mult contez
La final vreau să te văd cum plângi și epatezi
Vinde-mi viața pe-o plăcere, dar după ce nu lași urme
Bunătatea mea-i de aur, DAR CU MINE CUM RĂMÂNE??
Sensul versurilor
Piesa exprimă un sentiment profund de dezamăgire și pierdere, reflectând asupra dificultăților vieții și a relațiilor interpersonale. Artistul se confruntă cu propriile vulnerabilități și caută un sens într-o lume adesea dură și indiferentă, întrebându-se ce se va întâmpla cu el însuși în acest context.