A. U. G. – 03. A. U. G. – Prin Ochii Mei

Sunt fericit, dar privesc o piesă de teatru tristă.
La pauză, mai tai actori de pe listă.
Mă feresc de voi când vă văd fericiți.
Îmi dau seama când chefuiți cât sunteți de triști.
Pe interior, plângeți cu sentimente transparente.
Vă e frică, vă ascundeți după măști reticente.
Când eram mic nu conștientizam faptele rele.
Acum sunt prea mare să-mi amintesc de ele.
Alergați după bani, și banii inutili.
Îi ai stocați pe card, e mai ușor.
Înțeleg cum din umbră sentimentele scad.
În prag realizați? O să avem și sentimentele puse pe hard.
Văd persoane în jurul meu, unde sunt oamenii?
Se pare că acum doar dex-ul definește termenii.
N-aveți pic de suflet în voi.
Unde e viața?
Pe interior e doar ceață pe exterior nu mai e fața.
*Refren* Este lung drumu vieții io-i examinez pe toți.
*Refren* Fac tot posibilul să mă întrec când nu pot.
*Refren* Dar cu atâtea forme de îndoctrinare și manipulare.
*Refren* Îți dai seama că și decepția poate fi o cale.
*Refren* iar.
Văd acum că trebuie să fi pățit ceva oribil ca să fi supărat.
Nu neapărat, revino-ți din starea asta, du-te, fă-i ceva cu viața ta.
Până nu te vor controla, ai grijă ce primești și ce dai.
Afirmă-te invers raportat la ce nu ai.
Celebritatea strică vieți, seduce adolescenți.
În căutare de respect indirect se-mprietenesc cu pereții.
Caută viața și moartea cu uitarea absolută.
Drumu vieții: stânga-dreapta, ei cu altă rută.
Ruptă de realitate văd prietenilor tăi le scade caracterul.
Te retragi în iubire, adorabil, dar nu ăsta-i flerul.
Ești slabă de înger, nu ești unul, dar vei merge în continuare.
Tunete și fulgere, schimbare, și te doare.
Dacă văd că mor, nu plângeți, petreceți, nu-mi dați vești.
Că plâng eu pentru voi, că dac’ nu plângi nu trăiești.
Lovit ca de fulger când va veni dimineața.
Îmbrăcat de parcă mi-a murit speranța.
*Refren* iar x2.
Ți-ai câștigat respectul în secunde eterne mute.
Uită toți de tine când nu sunt obligați să te asculte.
Români ca voi sunt fericiți doar la parastase.
Că au mici și bere gârlă, nu că nu mai sunt oameni în case.
Sunt pentru voi motivul pentru care dihonia la x10-i de evitat.
Sunt restrâns ca intervalul atunci când tac (glumă de mate-info haha).
În fapt.
Sunt deschis și-al dracu de extins cu vorba ca virusul la mort.
Zâmbesc uneori făcând efort.
Non-conformismul nu e la modă, nici n-aș vrea să fie.
Dacă toți ar fi la modă, n-ar mai fi special nimeni.
Gândește mult eficient la ceea ce am spus anterior.
Dacă nu înțelegi.
MAI SCOATE BOTU DIN TELEVIZOR (imaginați-vă că e în earrape).