Am fost iridescent mereu.
Și am aprins ce a fost stins
De-abia dacă mai pot vedea
Cu inima tot ce-am atins.
Și îmi e teamă să-mi vorbești
Prin alte buze, să te-aud
Că dacă azi o să iubesc
Eu știu că mâine o să plâng
Nu vreau să mă mai urmărești
Nu pot schimba ce ai făcut
Că te-am ucis dar tot trăiești
Acolo unde nu mai sunt
Și unii îl numesc destin
Dar alții o numesc răsplată
Așa se-ntâmplă când iubești
Din mii de fete, doar o fată.
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre o iubire trecută care a lăsat cicatrici. Naratorul exprimă teamă de a se mai implica emoțional, anticipând suferința. Versurile sugerează o relație intensă, posibil distructivă, din care a rămas un sentiment de pierdere și regret.