Dragostea este o flacără și nu poate fi dresată
Și peste astea suntem o pradă amabilă, draga mea
Nu suntem noi cei care trebuie să reproșăm.
Încrederea este un cuvânt de care toți iubăreții știu
Artele glorioase ale sufletelor pătate, draga mea
Nu suntem noi cei care trebuie să reproșăm
Cu cât avem mai mult, cu atât vrem mai mult
Și mai mult ne rănim inimile, my baby
Întotdeauna se termină în lacrimi.
==========
Refren
==========
Deci continuă să te prefaci
Raiul nostru merită așteptarea
Continuă să te prefaci, este bine
Deci continuă să te prefaci
O să fie sfârșitul poftei noastre
Continuă să te prefaci,
este bine
==========.
Când îndoielile apar, jocul începe
Unul pe care niciodată nu o să îl câștigăm
Întotdeauna se termină cu lacrimi.
=========
Refren x2
=========.
Dragostea este o flacără și nu poate fi dresată
Și peste astea suntem o pradă amabilă, draga mea
Nu suntem noi cei care trebuie să reproșăm.
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre o relație bazată pe prefăcătorie și neîncredere, unde partenerii se rănesc reciproc și sfârșesc în lacrimi. Sugerează că dragostea poate fi o flacără greu de controlat și că uneori ne prefacem pentru a evita confruntarea cu realitatea.