Versuri corectate și adnotate
Ochiul cere lumina,Prezenta atât de nocivăCând simțul o cere.Mă prefac în tăcere!Mă prefac în cădere!.Ochiul cere lumina,Prezenta atât de nocivăCând simțul o cere.Mă prefac în tăcere!Mă prefac în tăcere!.Ochiul cere lumina,Prezenta atât de străinăCând simțul o cere.Mă prefac în tăcere!Mă prefac în cădere!.Ce faci când lumina taPleacă cu altă lumină?Îmi ceri un foc..Și te prefaci … Citește mai mult
Dragostea este o flacără și nu poate fi dresatăȘi peste astea suntem o pradă amabilă, draga meaNu suntem noi cei care trebuie să reproșăm.Încrederea este un cuvânt de care toți iubăreții știuArtele glorioase ale sufletelor pătate, draga meaNu suntem noi cei care trebuie să reproșămCu cât avem mai mult, cu atât vrem mai multȘi mai … Citește mai mult
Dă-mi cupa şi ulciorul! Să bem, fermecătoareFăptură plămădită din rouă şi eter!Câte minuni ca tine zeflemitorul cerDe mii de ori schimbat-a în cupe şi ulcioare?.Aceste ornamente pe cupa delicatăUn băutor le-nscrise cu mâna-nfrigurată.De dragul căror gene le-a vrut aşa de fine?Şi-o să le sfarme, poate, îndurerat – de cine?.Olarul stă în faţa roţii. Cântă.El modelează … Citește mai mult
Prefacerea e altceva și piatra e altceva.Cele ce s-au pierdut se păstreazăCele ce se păstrează se păstrează împreunăFiecare prin sine și fiecare prin celălaltȘi toate prin departele aproapelui.Cele ce s-au pierdut s-au pierdutCețos fiecarePrin celălalt și toatePrin sineȘi toateUrâciune punând în păsări și smintealaSporind-oFiindcă li se va da vestitorilor tulburi via pe mână.Prefacerea e altceva … Citește mai mult
Schelele strălucesc spre soare-răsare,Se răsfrâng a nou.E praf pe șuruburi și nuAdie deloc vântul schimbării.Fiarele se-odihnesc amortite. Da,Dar doar pentru ochiul liberCare oricum nu ajungePână la șantierul părăsit.Nicio pasăre nu s-a ostenitSă se-oprească vreodată aici.Multe nici măcar nu credCă locul ăsta există. De faptRugina, doar ea câteodatăÎmflorește adevărul inertPrecum pereții: bătrâni înțelepți,Încovoiați și tăcuți în … Citește mai mult