H2So4 – Muzica

E strofa unu,
Stai liniștit că nu-ncep tare,
Nu trag cu tunu
Că tu ești după somn și-o arzi ca și cheaunu
Și nu cred că-nțelegi prea bine, apoi faci pe nebunu
Da’ mă gândesc că tre’ să iau iar în picioare drumu’
Pa-n la timpanul tău să ajungă fumu’
Pe care-l transmit, e ora unu
Dar nu mă opresc din rima’ că-i tare
Că pentru urechea multora e o eroare
Dar totuși să știi că asta nu mă doare
Că mesaju’ tre’ s-ajungă la creier și inimă frățioare
Ca să pot să rămân neclintit în picioare
Că muzica nu moare

Tre’ s-o fac chiar dacă nu ies bani prea mulți
Că asta am ales să fac, nu tre’ să te-ncrunți
Căci tu degeaba te superi
Că nu scriu rime multe dar nu cumperi
Fac versuri ude, crunte
Umplu coli, foi
Înainte să le umplu sunt pătate de noroi
Apoi le pun pe un beat
Și repet de atâtea ori încât literele le-nghit
Și tre’ să rămân calm
Nu trebui să mă agit
Ne strigă cineva: „man!”
Da’ să știi că nu-i un mit
Că: muzica asta uneori doare
Când o asculți, pământu’-ți tremură sub picioare
Chiar pe strofa mea în casă intră tactu’
Acum asculți direct H2SO4,
Începe să vibreze și mic-u’
Dar vai, tu
Strigi din nou în gură mare,
„Frățioare, muzica asta nu moare”