Până mai insăşi tu ca ieri
de nicăieri adus în cer deschis
dintr-un aprins văzduh al unei lumi de vis
oare eşti tu
eram un simplu gând din alb până în zori
să-l simt tot ce ştiam desprins
ca să nu mint.
Sensul versurilor
Piesa explorează sentimente de nostalgie și visare, reflectând asupra unor amintiri vagi și incerte. Naratorul se află într-o stare contemplativă, analizând trecutul și căutând sens în experiențele trăite.