Ce grabnic trece timpul,
– abia am început
și iată suntem gata
de drumul nevăzut.
Ce repede trec anii
ca frunzele pe vânt
ce vis și ce părere
sunt toate pe pământ!.
Ca ieri părea că viața
e-un drum pe veci deschis
iar astăzi parcă totul
n-a fost decât un vis.
Cu ce frământ începem
în zorii vieții tot,
iar la apus, cum toate
suspin amar ne scot.
De ce vedem la urmă
acest sfârșit amar
și nu vedem înainte
cât zbucium e-n zadar?.
De ce nu știm de astăzi
al vieții veșnic preț
de ce-l știm doar la moartea
cu-nfricoșat județ?
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra trecerii rapide a timpului și asupra regretelor legate de faptul că nu apreciem viața la adevărata valoare decât în apropierea sfârșitului. Ea subliniază natura efemeră a existenței și importanța de a trăi în prezent.