Traian Dorz – Blândul Păstor

Odată L-am văzut trecând
cu turma pe Păstorul Blând,
mergea cu dânsa la izvor,
Blândul Păstor, Blândul Păstor.
Pe-o oaie ce căzuse jos
a ridicat-o El duios
și-a dus-o-n brațe iubitor,
Blândul Păstor, Blândul Păstor.
Pe alta care la pământ
zăcea cu piciorușul frânt,
El o lega mângâietor,
Blândul Păstor, Blândul Păstor.
El le-a iubit cu dor nespus
și Viața pentru oi Și-a pus
și pentru mântuirea lor,
Blândul Păstor, Blândul Păstor.
– Dar mai târziu L-am întâlnit
cu spini era împodobit
într-o mulțime de popor,
Blândul Păstor, Blândul Păstor.
Când L-am văzut L-am întrebat
cine sunt cei ce L-au scuipat
– a suspinat sfâșietor
Blândul Păstor, Blândul Păstor.
Și mi-a răspuns îndurerat:
– acei ce M-au încununat
sunt oile ce le-am fost lor
Blândul Păstor, Blândul Păstor.
Iar cei ce Mă batjocoresc
și cei ce Crucea-Mi pregătesc
sunt cei la care iubitor
le-am fost Păstor, le-am fost Păstor.
Tăcu.. și ochii Lui senini
de lacrimi limpezi erau plini
plângea de mila oilor
Blândul Păstor, Blândul Păstor.
Și-atuncea oile-au venit
pe Cruce sus L-au răstignit
El Se ruga spre mila lor
Blândul Păstor, Blândul Păstor.

Sensul versurilor

Piesa descrie sacrificiul lui Iisus Hristos, numit Blândul Păstor, care își dă viața pentru oile sale (oamenii). Ironia este că aceiași oameni pe care i-a iubit și pentru care s-a sacrificat sunt cei care îl trădează și îl răstignesc.

Lasă un comentariu