Foaie verde, trei migdale,
A venit Argeșul mare
Și nu-i luntre și nici punte
Să mă duc la neica iute,
Că neicuța mă așteaptă
Cu dorul aprins la poartă.
Foaie verde, foaie lată,
Așteaptă, neicuț-așteaptă,
Așteaptă, neicuț-așteaptă
Cu dorul aprins la poartă
C-am să trec Argeșu-n zbor
Și pe ceață, și pe nor.
Vorbește lumea, vorbește
Că neicuța mă iubește,
Lumea vrea să mă despartă
De dragostea mea curată,
Eu lumii nu-i fac pe plac
Că iubesc pe cin’ mi-e drag.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorința unei fete de a ajunge la iubitul ei, deși este împiedicată de râul Argeș. Ea este hotărâtă să depășească orice obstacol pentru a fi cu el, ignorând bârfele lumii.