Foaie verde, rug întins,
S-a dus neica, mi s-a dus
Trei zile cu trenu-n sus,
N-am primit niciun răspuns.
De când neica mi s-a dus
Apă-n vadră n-am adus,
Am adus de-o picătură
Și-am vărsat-o-n bătătură,
Și-am vărsat-o-n bătătură
Și-a răsărit o zambilă.
Neică de la noi din sat,
Să nu crezi că te-am uitat,
Eu te-aștept, neică, să vii
În Poiana Bradului.
La fântânița din vale
Să-ți dau, neicuță, o floare,
Floricele, flori albastre
C-au fost dragostile noastre.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul și așteptarea unei femei după plecarea iubitului. Ea își amintește de el și de locurile unde s-au întâlnit, sperând la o reîntoarcere.