Pe dealu’ cu busuioace
Tinerii ca noi
Se preumblă două maice
Tinerii ca noi
Una râde, una plânge
Tinerii ca noi
Una râde, una plânge
Tinerii ca noi
Cea ce râde-așa zicea
Tinerii ca noi
Cea ce râde-așa zicea
Tinerii ca noi
Apă rece eu n-oi bea
Tinerii ca noi
Apă rece eu n-oi bea
Tinerii ca noi
Adusă de fata mea
Tinerii ca noi
Adusă de fata mea
Tinerii ca noi
Cea ce plânge-așa zicea
Tinerii ca noi
Cea ce plânge-așa zicea
Tinerii ca noi
Apă rece eu n-oi bea
Tinerii ca noi
Apă rece eu n-oi bea
Tinerii ca noi
Adusă de fata mea
Tinerii ca noi
Adusă de fata mea
Tinerii ca noi
Mi-or aduce străinii
Tinerii ca noi
Și-oi bea de mi-a trebui
Tinerii ca noi
Mi-or aduce străinii
Tinerii ca noi
Și-oi bea de mi-a trebui
Tinerii ca noi
Sensul versurilor
Cântecul prezintă o comparație între două perspective asupra vieții, ilustrate prin două maici. Una acceptă ajutorul familiei, în timp ce cealaltă preferă să se bazeze pe străini, sugerând o ruptură între generații și o pierdere a valorilor tradiționale.