În orașul plin de istorie
Am văzut nori de Martie..
Ce lăcrimau peste tine
Când eu plecam din mine.
Stau singur în frig
Când nu e nimeni lângă mine.
Numai chipul tău m-a-nvie
Cât timp mă bântui aprig.
Ca un înger stau nemișcat,
Care încă te așteaptă
Să-mi îmbrățișezi trupul de piatră,
Uitat în neant.
Și-am văzut ciori..
Cu cioc de plumb
Ce țineau flori pentru tine.
Sensul versurilor
Piesa descrie sentimentele de singurătate și dorință după o despărțire. Naratorul se simte pierdut și așteaptă o reîntoarcere care pare improbabilă, fiind bântuit de amintirea persoanei iubite.