Bate-mă, Doamne, să mor
Pe perină de fuior
Bate-mă, Doamne, să zac
Pe perină de bumbac.
Supăratu-i omu, Doamne
Când se culcă și nu doarme
Supăratu-i omu atunci
Când își dă boii pe junci.
Așa-i vorba din bătrâni
Că nu-i bun gardu de spini
Că nu-i bun gardu de spini
Nici nevastă din vecini.
Gardu-i bun din scânduri late
Și nevastă de pe sate
Așe-s zilele mele
Una-i bună, zece-s rele
Petrecând pe cele zece
Ce bună nu știu când trece
Sensul versurilor
Piesa exprimă o stare de supărare și resemnare față de greutățile vieții. Folosește metafore din viața rurală și înțelepciunea populară pentru a ilustra ideea că viața este plină de momente dificile și că fericirea este trecătoare.