Așa îmi vine să mă duc
Înapoi să nu mă uit
Să-mi fac o casă-n pământ
Să intru în ea și să plâng
(refren)
Fuge viața ca nebuna
Și eu după ea
Dar nu pot ca să o opresc
Și îmi plânge inima
Am stat mult și m-am gândit
Nu mai vreau să fac nimic
Că nici cel mai mare rege
Cu nimic nu se alege
(refren)
Fuge viața ca nebuna
Și eu după ea
Dar nu pot ca să o opresc
Și îmi plânge inima
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimentul de regret și neputință în fața trecerii timpului și a vieții care pare să scape de sub control. Naratorul simte o tristețe profundă și o dorință de a se retrage din lume, copleșit de faptul că nici măcar cei mai puternici nu pot schimba cursul vieții.