[Nimeni Altu’]
Eu meditez și atunci când zac – ca de la Rocha
Și creez niște rap, scot pe dabogea
Tu ferește-te de Kojak când o arzi cu Jah
Și nu fă din asta haracea ca la harhagea.
Că românii, ba, nu înțeleg asta
Explică-i prostului de prost până înțelege proasta
Că planta e să ne facem plancton, deci aprinde-o
Inhaleaz-o, te vindeca de toate, deci simte-o.
Puff puff puff – respiră, trage în piept
Toate gândurile se pierd în fum și toate trec
Că toți trecem prin multe, dar muzica rămâne
Importantă pentru dacii mei, nu-i așa, străbune?
Și știu că bun e cineva și acolo sus
Se joacă cu frecvențele dând minus și plus
Și în plus aroma dulce ca de must
Dă gust ideilor venind de la apus.
Și nu-s influențat de media
Încerc să liniștesc apa, nu s-o tulbur ca sepia
Așa că ia-ți peria dacă m-ai speriat
Dar nu m-ai speria nici dacă ar fi ultima.
Deci, știi și tu ca mine pân’ la ultima din zile
Că viața mea e frumoasă prin români ce-o cântă lin ca mine
Și cad bine pe beat atunci când cad și mă ridic
De simt să-l mai aprind un pic incendiez, nu mă complic.
Fine..
Sensul versurilor
Piesa este o reflecție asupra vieții, meditației și importanței muzicii. Artistul își exprimă viziunea asupra lumii și a stărilor prin care trece, folosind muzica ca pe un refugiu și o formă de exprimare.