[Nimeni Altu’]
Zgomotul… zgomotul unei intersecții…
Rebreanu cu Grigorescu…
Cu mâna pe tricolor și peste răni care mă dor
Ca Ștefan Bănică Senior – golan major și n-o să mor
cât timp o să răsune a stradă… pentru cine se întreabă:
ăsta e zgomotul unei intersecții pline din Balta Albă.
Sau toate astea din cauză că e tare filmul
Mulți nu ne înțeleg și dau din cap că doar e tare ritmul
Dă-mi țuică fiartă cu vișinata de la distileria grea
Pentru brigada mea veche care încă mai bea… prrra!
Ăsta e alt gen de filtru care a luat foc
Ăsta nu-i fi-tu’, e alt golan de la bloc
Cu alți golani de la alt bloc și de pe ambele străzi la un loc
La pipa păcii se adună cu filmul din green-ul care a luat foc.
Fumăm iarbă de parcă n-am mai fumat niciodată
și n-o să mai avem ocazia altădată de fiecare dată
Sau de parcă știm că n-o să putem să fumăm asta pe lumea ailaltă
De-asta de fiecare dată o ardem de parcă n-o să mai fumăm vreodată.
Da, e dedicată și pentru orice vecină și babă beată de pe stradă
Că știi cum e, fiecare cu ce-i cântă în cap, dragă
Deci încă o dată: scoate boxele pe geam și dă tare
Sunt două străzi, tramvaie murdare și aceeași piesă în difuzoare.
[Refren: Nimeni Altu’]
Răsună strada mea pe beat, mulți vecini înțeleg ce zic
Căci am zâmbit când ne-a fost greu și-am zis mereu că nu-i nimic
Și după toate care-au fost știi că vine și timp frumos
Că așa e scris pentru că așa a fost.
Răsună strada mea pe beat, mulți vecini înțeleg ce zic
Căci am zâmbit când ne-a fost greu și-am zis mereu că nu-i nimic
Și după toate care-au fost știi că vine și timp frumos
Că așa e scris pentru că așa a fost.
[Sișu]
Am filmul meu care rupe capete și difuzoare
Face să dea din cur gagici în țâțe goale
Uneori am filme comerciale care
te uimesc prin cadrele strălucitoare… oare?
Am filme de groază, am filme de stradă
Am filme pe care nimeni altcineva nu vrea să le vadă
Sunt nominalizat la Cannes în fiecare an
Cu filmele mele realizate în Balta Albă, Sălăjan.
Am music-hall-uri în ultimele haluri
Filmele mele fac întotdeauna la știri valuri
Ascult ritmul străzii, fac coloana sonoră ușor
Trăiesc filmul străzii, n-am nevoie de aripi să zbor.
Nu-i vorba de flow, e vorba de nou, de noul eu
Care-i la fel de greu, așa a fost mereu
Scriu scenarii de parcă nu o să mai scriu vreodată
La vita e bella într-un părculeț din Balta Albă.
[Refren: Nimeni Altu’]
Răsună strada mea pe beat, mulți vecini înțeleg ce zic
Căci am zâmbit când ne-a fost greu și-am zis mereu că nu-i nimic
Și după toate care-au fost știi că vine și timp frumos
Că așa e scris pentru că așa a fost.
Răsună strada mea pe beat, mulți vecini înțeleg ce zic
Căci am zâmbit când ne-a fost greu și-am zis mereu că nu-i nimic
Și după toate care-au fost știi că vine și timp frumos
Că așa e scris pentru că așa a fost.
Sensul versurilor
Piesa evocă amintiri din cartierul Balta Albă, București, celebrând viața de stradă și legăturile dintre vecini. Versurile transmit un sentiment de nostalgie și apartenență, subliniind importanța comunității și a experiențelor împărtășite.