Nimeni Altu’ – De Unde Vin

Nimeni Altu’:
– Unu, doi-doi, doi-zece
Simte-o p-asta..
Înțelept, ca un indian
Înțeleg că viața mi-a fost dată-n dar
Să simt, să văd, să cânt, să râd
Să-ți las asta cât mai sunt pe pământ
Cuiva drag, din familia mea
Îi mulțumesc că mi-a dat gena să iubesc muzica
Și știu că, îmi bate la fel inima
Și sângele meu e tot de la ea
D-asta dacă nu erai tu, nu știu cum eram eu
Și te voi iubi mereu, bunicooo
Că m-ai învățat să scriu și să citesc
Să cânt, îți mulțumesc pentru asta bunicoooo
Că m-ai crescut, că mi-ai dat să mănânc,
Că m-ai făcut să râd, bunicoooo
Știi că n-o să uit, și cât timp mai trăiesc
Zi de zi îți mulțumesc, te iubesc
Ești un boxor, nu-i povestea oricui
Omu’ și-a făcut de toate doar cu mâna lui
Și dacă ești de modă veche și umblai prin București
Sigur l-ai întrebat vreodată: „Jeane ce gătești?”
Sau la mare, cu Aurica Andreescu
Sunt nepotul bucătarului șef Ion Popescu
Romanțe și radio, pistolarii-n Cișmigiu
Tot ce mi-ai scris atunci pe poză, știu
Țuică fiartă, casa părintească,
Jupânești, armata, război, ce-o vrea Tatăl Ceresc
Întors înapoi din noroi și din mers în fugă
Pentru o viață mai frumoasă cu o noapte mai lungă
Muncă, havane, carne, banane, doamne cochete
Bacșișuri babane, săli și saloane
familii regale, pus bani pe bani și-ai scos un neam din foame
Nici tu nu o ai tare,
Acum știi și tu, eroul meu preferat e bunicuuu’
Că m-a-nvățat să lupt,
Niciodată nu renunț
Pentru că știu asta de la bunicuuuu’
Și-acum e timpul să-i mulțumesc pentru tot ce m-a învățat
Tot ce știu, de la bunicuuuu’
Te port în suflet cu iubire și respect
Că știu filmul vieții tale
Să-ți port chipul mai departe, e o onoare
(???), romanțe, femei frumoase
Ce se trag de la munte ca niște garoafe
Și băieți ce-au scris volume în linia-ntâi din război,
Faptul că lupt să mai cânt e de la voi
Știu de unde vin, știu unde mă duc
Știu că mă saluți, știi că te ascult
Și știu că până plec mai am ceva de făcut
Să mă bucur o viață că v-am cunoscut
Să mă bucur de viață, că așa m-ați crescut
Să fac pași în față, câți am de făcut
Să nu uit timpul trecut și să învăț din asta
Și pentru viitor să deschid fereastra
Să dau cu pace, să am grijă de spirit
Să primesc în dar limpezirea gândirii
Să am puterea firii și-n suflet să port focul nestins al iubirii;
Oamenii și locul, meu drag, de unde mă trag
Știi că mi-e dor de toate bunicoooo
Și știi că mă bubuie atât de urât când nu ești acolo
Tu și bunicuuuul
Dar știu că de undeva primesc semne, e bine
Mă-ntâlnesc cu oameni dragi, simt că i-ați trimis la mine
Și știu că sunteți aici, în suflet scriși primii
O romanță de dor pe care plâng trandafirii..