Sus pe Valea Bistrei, dor
Îmi alin într-un izvor,
Apa Bistrei nu apucă
Să-mi ia dorul, să mi-l ducă.
Bistră, apă curgătoare,
Tu nu știi că dorul doare,
Dor de mamă, dor de tată,
Dor de vatra părintească.
Dor de frați, dor de surori,
Dor de câmpul plin cu flori,
Dor de joaca de copii,
Dor de multe bucurii,
Dor de dragostea dintâi.
Sensul versurilor
Piesa exprimă un sentiment profund de dor și nostalgie pentru locurile natale, familie, copilărie și prima dragoste. Apa Bistrei devine martorul tăcut al acestui dor nestins.