Pe o bancă într-un parc stă un băiat și o fată
Îndrăgostiți și fericiți cum eram noi odată
Mă uit la ei și-ncep să plâng și-apoi îmi văd de drum
Puteam să fim în locul lor să ne iubim acum.
REFREN:
Te-am pierdut, nu-i nimic, nu-i nimic
Dar să știi că regret și mă oftic
Că ai greșit și tu și eu
Și plătesc numai eu, plătesc și-n locul tău (X2).
Asta e, n-a fost să fie, n-a fost să fii a mea
O să împart și eu iubirea cu altcineva
Peste o lună, peste două sau când s-o nimeri
Într-o zi, cu siguranță, fericit voi fi.
REFREN:
Te-am pierdut, nu-i nimic, nu-i nimic
Dar să știi că regret și mă oftic
Că ai greșit și tu și eu
Și plătesc numai eu, plătesc și-n locul tău (X2).
REFREN:
Te-am pierdut, nu-i nimic, nu-i nimic
Dar să știi că regret și mă oftic
Că ai greșit și tu și eu
Și plătesc numai eu, plătesc și-n locul tău (X4)
Sensul versurilor
Piesa exprimă regretul față de o relație pierdută și acceptarea faptului că nu a fost să fie. Vorbitorul își exprimă speranța pentru un viitor fericit, chiar dacă acum suferă și simte că plătește pentru greșelile ambilor parteneri.