I.
Dacă mă făcui că mor
Și-n tot satul dădui zvon
La toți era sărbătoare
Doar la mine, jale mare
Dacă mă făcui că mor
Și-n tot satul dădui zvon
La toți era sărbătoare
Doar la mine, jale mare
Refren:
Dar sâc, sâc, sâc, că n-am murit
Dușmanii au înnebunit
Nu mă văd ei mort pe mine
Că Dumnezeu mă mai ține
Și na, na, na că n-am murit
Dușmanii au înnebunit
Nu mă văd ei mort pe mine
Că mai pot și trăiesc bine
II.
Dușmanilor ce ați gândit
Și ce plan v-ați fi făcut
Ca atunci când de rău am dat
Voi de mai rău mi-ați rugat
Dușmanilor ce ați gândit
Și ce plan v-ați fi făcut
Ca atunci când de rău am dat
Voi de mai rău mi-ați rugat
Refren:
Dar sâc, sâc, sâc, că n-am murit
Dușmanii au înnebunit
Nu mă vad ei mort pe mine
Că Dumnezeu mă mai ține
Și na, na, na că n-am murit
Dușmanii au înnebunit
Nu mă văd ei mort pe mine
Că mai pot și trăiesc bine
III.
Dușmanilor dușmănei
Parcă mie milă de voi
Că așa a vrut soarta
Să fiți toți la mâna mea
Dușmanilor dușmănei
Parcă mie milă de voi
Că așa a vrut soarta
Să fiți toți la mâna mea
Refren:
Sâc, sâc, sâc, că n-am murit
Dușmanii au înnebunit
Nu mă văd ei mort pe mine
Că Dumnezeu mă mai ține
Și na, na, na că n-am murit
Dușmanii au înnebunit
Nu mă văd ei mort pe mine
Că mai pot și trăiesc bine
Sensul versurilor
Piesa descrie o situație în care protagonistul își depășește dușmanii, simulând moartea pentru a-i surprinde. Acesta exprimă un sentiment de triumf și milă față de dușmanii săi, subliniind că soarta i-a adus pe toți sub controlul său.