Și-am mai pus un gând pe lume
Să iubesc puțin, dar bine
Că nu știu ceasul când vine
Și mă ia din astă lume.
Bate-l, Doamne, și ia-l, drace,
P-ăl de nu mă lasă-n pace,
P-ăl de nu mă lasă-n pace
Să iubesc pe cine-mi place.
De-o vrea Bunul Dumnezeu
Ce iubesc să fie-al meu
Și să mor când oi vrea eu,
Măcar să nu-mi pară rău,
Să mor într-o primăvară
Să fac dușmanii să moară.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorința de a iubi intens, conștientizarea efemerității vieții și acceptarea morții. Vorbitorul își dorește ca iubirea să-i fie împlinită și să moară împăcat, lăsând o amprentă asupra celor din jur.