Grosimea pământului.
De la o vreme pământul are în jos
osul bunicului meu cel mai frumos
şi mai jos de jos el are
umbra osoasă a strămoşului oarecare.
Unde se sfârşeşte pământul,
în jos, se începe gândul.
Totul e plin de strămoşi
care ne ţin pe umerii lor victorioşi.
Mă uit la mine, mă uit la tine
şi văd pomii pe care-i vom ţine
crescut în pământul de deasupra şi viitor,
care acum e numai nor,
peste trupurile noastre vii
de strămoşi ai celor care vor fii.
Sensul versurilor
Piesa explorează legătura profundă dintre generații, evidențiind modul în care trecutul ne influențează prezentul și viitorul. Strămoșii ne susțin, iar noi, la rândul nostru, pregătim terenul pentru generațiile viitoare, într-un ciclu continuu de moștenire și evoluție.