Lumea asta-i rău făcută,
Îi faci bine, să uită.
Dă nu-i faci bine o dată,
Dușmănit ieși viața toată.
Lumea-i rea, lumea-i dușmană,
Râde d-ai în suflet rană.
Râde și-i bucuroasă
Când ieși cu necaz în casă.
Când trăiești în dușmănie,
Lumea cu venin te-mbie.
Nimeni nu-i ortacu tău,
Toată lumea îți vrea rău.
Nu te-ncrede nici în frate,
Nici în cămașa din spate.
Că dușmănesc frații tăi
C-ai strâns mai mult ca ei.
Dușmănit ieși dușmănit
Și d-ăl care ți-o iubit.
Sensul versurilor
Piesa exprimă o viziune pesimistă asupra vieții, subliniind trădarea și răutatea omniprezente în lume. Vorbește despre cum binele este uitat, iar dușmănia este constantă, chiar și din partea celor apropiați.
