1. Am băiat și va rămâne
Urmaș după mine în lume.
El e rodul zilelor,
Singurul moștenitor.
Băiatu-i a mea avere,
Bucuria vieții mele.
Suflet din sufletul meu,
Darul de la Dumnezeu.
2. Ca și floarea cu boboc,
Te rog, Doamne, da-i noroc.
Ferește-l de rău și pune
Orice cruce grea la mine.
3. Doamne, pe bolta albastră,
Lasă-i o stea norocoasă.
Pune-l mai presus de mine,
Ia-mi mie și dai lui zile.
4. Numele nu mi-i pierdut,
Las urmaș pe acest pământ.
După mine o să-l poarte
Băiatul meu mai departe.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dragostea profundă și sacrificiul unui părinte pentru fiul său, văzut ca o moștenire și o continuare a numelui. Părintele își dorește tot binele pentru copil, fiind dispus să suporte orice greutăți în locul lui.