Ironicu – Dus cu Forța

Sunt prins între două lumi, dar sunt sincer și curat,
Viața fără tine e ca un cer neînstelat.
Nu fi tristă, lasă-mă pe mine să fiu,
Diavolii m-au prins și m-au schingiuit.
Dumnezeu m-a văzut suferind și m-a îmbrățișat,
Atunci am prins putere pe tot cerul înstelat
Și m-a lăsat să te vizitez secundă de secundă,
Să am grijă de tine, că lumea este rea.
Viața mea s-a dus de râpă, dar îți mulțumesc ce ai făcut pentru mine,
Și cu toate astea îți las o scrisoare pe masă,
Cu două cuvinte simple și pline de armonie: „Te iubesc!”
O lacrimă de înger îți curge pe obraz, nu te întrista,
Îmi e dor de tine și aș da orice să mă poți vedea,
Dar Dumnezeu nu m-a lăsat, dar mi-a acceptat ruga mea,
Să am grijă de tine așa cum am făcut-o mereu.
Ai grijă de tine și te voi iubi mereu!
Sunt dus cu forța la porțile iadului,
Răul m-a luat de lângă tine și nu mai vreau să știu de mine.
Sunt cuprins de lacrimi, plin de patimi,
Viața s-a sfârșit, sunt un nenorocit (2x).
Acum trăiesc doar o mare amintire, cum era când ne țineam în brațe,
Acum totul s-a transformat în chinuri și durere.
De ce am devenit un înger plin de durere?
Visele m-au copleșit, m-am îngălbenit,
Sunt palid și sunt falit,
Te vreau pe tine, nu vreau altceva,
Te aștept aici sus să-ți arăt că te-am putut vedea și visa.
Iubita mea, nu mai fi tristă, sunt aici cu Dumnezeu într-un peisaj foarte frumos,
Te privim pe tine că ești singurul înger de pe pământ.
Refă-ți viața și fii fericită, pe mine mă poți vedea doar când clepsidra se va termina,
Să știi că iubirea pentru tine a rămas eternă.
Cine credea că nu există viață de după moarte s-a înșelat,
Dumnezeu va lăsa lumea să creadă ce vrea,
Sunt unul de-al lui acum, sunt doar un suflet care a plecat pe un singur drum.
Poate că acum a fost și timpul să mă duc la câte am făcut în viață,
Dar nu mai e nimic de făcut, sunt un suflet care zboară peste mări și țări,
Hoinăresc, căci am fost băiat de cartier, dar să știi că pe tine nu te-am uitat.
Dumnezeu m-a văzut supărat și întristat, m-a întrebat de ce sunt trist
Și i-am răspuns că jumătate din inima este pe pământ
Și că sunt incomplet, am să fac orice îmi stă în putere să te vizitez,
Zi de zi sunt supărat, locul meu nu e aici, ci lângă tine,
Vreau să te îmbrățișez, dar am trecut mereu prin tine.
Dacă nu ai observat, în melodia asta nu am zis nimic de părinți,
Am zis doar de tine, că te iubesc și nu mai vreau să stau fără tine.
Versurile astea au ajuns în văzduh, toți îngerii ascultă și au început să plângă,
Dacă ploaia va începe, să știi că sunt lacrimile mele, două-trei lacrimi pline de durere.
Dacă te întrebi dacă mai simt ceva pentru tine,
Răspunsul meu este că inima mea e la tine, sunt trist, dar și bucuros,
Că te am pe tine și nu îmi mai trebuie nici noroc.