Ce focșor și ce amar
Pleacă puiul militar
Of, of
Ce focșor și ce amar
Pleacă puiul militar
Pleacă puiul și se duce
Măi Ionele
Inima din mine plânge.
Hai, sărută-mă și pleacă
Trenu-n gară nu așteaptă
Of, of
Hai, sărută-mă și pleacă
Trenu-n gară nu așteaptă
Ia-ți puiule rămas bun
Măi, măi Ionele
Și mergi sănătos la drum.
Eu din zori și până-n seară
Am să cos pe prispă, afară
Of, of
Eu din zori și până-n seară
Am să cos pe prispă, afară
Să văd poștașul când vine
Măi Ionele
Cu scrisoare de la tine.
Să-ți fie cămașa gata
Pân-oi termina armata
Of, of
Să-ți fie cămașa gata
Pân-oi termina armata
Cusută cu lacrimi grele
Măi Ionele
Și cu dorurile mele
Cusută cu lacrimi multe
Măi Ionele
La noi, la Văleni de Munte.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă durerea unei fete la despărțirea de iubitul ei, care pleacă în armată. Ea își exprimă dorul și promite să-i aștepte întoarcerea, cosând o cămașă cu lacrimi și dor.