Nu mă mai bate, bărbate,
C-am să-ți dau foc într-o noapte,
Eu la mama când eram
Ca o pasăre cântam
Și-acum stau și plâng la geam.
Tu mereu mă bați pe mine
Satu-ntreg râde de tine
Că de casă nu mai știi,
Că te duci, dar greu mai vii
Și ești plin de datorii.
Arde focu-n paie ude,
Strig la neica nu m-aude,
Dar-ar naiba, bărbățele,
În pahare și-n ulcele
Că mi-au făcut zile grele.
Eu muncesc din zi în noapte,
Numai tu nu vrei, bărbate,
Să fii om la tinerețe,
Pe copii să-i dai să-nvețe
Că să-i ai la bătrânețe.
Sensul versurilor
O femeie disperată se confruntă cu violența domestică și sărăcia. Ea își exprimă frustrarea față de soțul ei abuziv și iresponsabil, care o lasă să se descurce singură cu greutățile vieții.