În valea plină de tei
Și-a făcut neica bordei,
L-a-ngrădit, l-a ridicat
Cu dragoste-amestecat.
Bordeiaș cu ușa-n vale,
Neicuța vine călare,
Pe murgul lui negrișor
Coboară în sat cu dor.
Bordeiaș din crâng umbros,
Neicuța vine pe jos
La vale pe potecuță
Că-i e dor de-a mea guriță.
Refren:
Hai, bordei, hei, hei, hei,
Bordeiaș, bordei, bordei!
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorul unui tânăr față de persoana iubită, accentuând peisajul idilic al naturii și refugiul într-un bordei. Este o declarație simplă și sinceră de dragoste, legată de elemente tradiționale rurale.