Ion Caraion – Colind – 13

Numai drum, și drum, și drum e.
Ninge-n vale, ninge-n lume,
Ninge-n calea magilor,
Ninge-n țara fragilor.
Îngeri mugurind pe lire,
Peste brazi și-n amintire,
Peste vise, peste fire,
Cu Iisusul de iubire;
Cu-un Iisus mai sus ca luna
Care spulberă minciuna;
Cu-un Iisus mai dalb ca dalba
Slavă care-și saltă salba.
La fereastră ori la clanță,
Lerui, cântec de speranță!
La mânerul ușii voastre,
La urechea nopții-albastre,
La ușorul dintre glastre,
Lerui-ler, tării și astre!

Sensul versurilor

Colindul descrie atmosfera magică a Crăciunului, cu ninsoare și îngeri, celebrând nașterea lui Iisus ca simbol al iubirii și al speranței. El aduce un mesaj de bucurie și credință, luminând calea și alungând întunericul.

Polizorul de Strofe
Versuri corectate și adăugate de: Polizorul de Strofe

Lasă un comentariu