Lore,
De săptămâni, de luni, ani întregi,
Nu am nopțile senine,
N-am dormit, să mă-nțelegi,
Căci gândul mi-e doar la tine.
De mă întrebi de ce?
Eu, a explica nu pot,
Ce, pentru tine și de ce…
Doar iubire eu îți cer,
Pentru mine ești un tot.
Lore, Lore,
Tu, ești soare,
Eu o floare,
Tu Lore,
Cris eu mă numesc,
Tu dai sufletului meu culoare,
Eu îți spun că te iubesc…
Focuri se aprind în mine,
Când te văd în vis pe tine.
Cu ochii ca două stele,
Și cu ale tale buze dulci,
Tu, zeița vieții mele,
Mă seduci.
Cu faima ta și clipe dulci.
Din prima clipă m-ai fermecat,
Din prima zi, tu m-ai furat,
Tu Lore, o dragă.
Iubita mea, rămâi,
Lumina mea, eu te iubesc,
Nu te las eu nimănui.
Sensul versurilor
Piesa exprimă o dragoste profundă și o admirație intensă față de Lore. Naratorul descrie sentimentele copleșitoare pe care le are, comparând-o pe Lore cu soarele și recunoscând-o ca sursă de inspirație și culoare în viața sa.