Frunză verde trei alune, haida hai mai dorule
Dragul să cânt la lume, haida hai mai dorule
Să cânt mândrelor de drag și de dor
De drag și de dor că-s tânăr fecior
Numai o floare în floare, haida hai mai dorule
Noaptea când închii răcoare, haida hai mai dorule
Floarea florilor, dorul fetelor
Dorul fetelor și-al feciorilor
Dorule, pe unde m-oi duce, haida hai mai dorule
Tot la mândra gură-oi duce, haida hai mai dorule
Că-i floare de crin și la piept o țin
O sărut cu dor că-s tânăr fecior
De-ar fi dorul vânzător, haida hai mai dorule
Eu m-aș face-un negustor, haida hai mai dorule
/Să scot dorul cald, să vând tot cu drag
Și să-l vând la poarta dor la lumea toată/ 2x
Sensul versurilor
Cântecul exprimă sentimentul profund de dor și dragoste, tipic folclorului românesc. Vorbește despre dorința de a cânta despre dragoste și dor, despre frumusețea iubirii tinere și despre atracția către persoana iubită.