Erato, scapă-mă!
Icoană din ramă,
Când glasu-mi te cheamă,
Tu vino și ia-mă.
Ah! și bine mi-i!
Căci la tine mi-i
Dorul inimii.
Gândurile-o dor
De scumpu-i odor:
Mai las-o! o, dor!
Ca pe calde azimi,
Vino să te razimi,
Mintea luminează-mi.
Dorurilor zi-le:
Sunteți niște-azile
Unor sfinte zile!
Vino, adorato,
Fericirea arat-o.
Scapă-mă, Erato!
Sensul versurilor
Piesa exprimă o dorință ardentă către Erato, muza poeziei de dragoste, de a fi eliberat de suferință și de a găsi fericirea. Este o chemare plină de dor și speranță către o entitate divină care să aducă lumină și alinare.