I:
Dușman sau ispită, covor de păcate
Lumina străină din mine ar roade;
Fereastra bătută în cuie și scânduri
Păzește, încheagă cuvinte și gânduri;
Bătaia din ușă primejdie aduce
În ceasuri de noapte nimic nu e dulce;
Dar cheia pierdută departe va ține
Dorința și tot ce-ar ajunge la mine.
II:
Brutal și absurd, zidit în tăcere
Sunt surd, dar ascult cum spiritul piere;
Perfect adaptat și întreg absorbit
Se poate să dorm și să fiu trezit;
Amar și grețos e mirosul de azi
Să plângi ca să râzi, te ridici ca să cazi;
Dar nu vede nimeni să-mi fie rușine
Și știu că la fel se întâmplă cu tine.
Ref: Revin în refugiul mental
Cu gânduri ascunse prin cortine de vise
Revin în refugiul mental
Cu uitare ancorat în amintiri neatinse.
III:
În minte port chipul zilei de mâine
Cu trupul prins într-o groapă comună
Strivit și îngropat dau mită o pâine
Și apa din mine pe o rază de lună.
Ref: Revin în refugiul mental
Cu gânduri ascunse prin cortine de vise
Revin în refugiul mental
Cu uitare ancorat în amintiri neatinse.
IV:
Știi clipa eternă care ieftin te vinde
Bolnavă speranța ce poate ucide
Icoana blestemului pictată pe ușă
Și țelul prea ars, transformat în cenușă?
Știi cercul perfect care trece prin ieri
Povara adunată pe care n-o ceri
Și tot ce prin ziduri în tine pătrunde:
Aruncă, strivește, aruncă și scuipă!
V:
Știi zâmbetul cald ce în viață te ține
Ecoul pasiunii care zace în tine
Misterul ascuns ce-afară așteaptă
Și gândul iubirii ce-ți vorbește în șoaptă?
Știi runele scrise ce drumu-ți arată
Imagini, indicii săpate în piatră
Și tot ce prin tine în ziduri pătrunde:
Păzește, dezleagă, oferă și iartă!
Sensul versurilor
Piesa explorează refugiul mental ca o evadare din realitate, o zonă unde gândurile și amintirile se amestecă. Vorbește despre lupta interioară, speranță bolnavă și căutarea unui sens într-o lume apăsătoare, dar și despre potențialul de a găsi alinare și iertare.