Klibru part 1:
Nu-ți aduce anul, ce-ți aduce ceasul,
Zicala veche din străbuni, ce o întâlnești la tot pasul
Însă nu prea ține în zilele noastre,
Căci cu ce spune gura păcătosului, ajungi departe
Nu da sfaturi, da soluții, prostul nu le înțelege
Căci el învață cât trăiește, iar când moare tot prost este
Așa că, ferește-te să ai gura lăudată,
Totul e interpretabil, până și femeia e deșteaptă
Există mii de proverbe, zicători, oricine cred știe
Orice om, din orice oraș, din întreaga Românie
Toate sunt folositoare, rămâi mut de mirare
Când vezi că până și buturuga mică răstoarnă carul mare.
Refren:
Ai grijă ce vorbești căci totul e interpretabil
Fiecare crede ce crede el că e valabil,
Capul plecat sabia nu-l taie, dar doare
Se știe, fiecare pasăre pe limba ei moare.
Ierbaru’ part 1:
Fapta bună nu moare, în timp ce fapta rea
Te îndeamnă să îi măsori pe alții cu palma ta
Spui că timpul înseamnă bani, deci înseamnă că vrei
Să găsești casă de schimb ca să schimbi timpul în lei
Părerea ta personală, e că ce e mult strică,
Dar când e vorba de bani valoarea ți se pare mică
Într-adevăr calul de dar nu se caută la dinți
Dar dacă îl căutau troienii, mureau fericiți
Cine fură azi un ou, mâine fură un bou, gândești
Da mâine fumează Kent, în loc de Mărășești
Omul dă sfaturi la alții, nu se poate sfătui pe sine
Se știe, înegriind pe altul, nu te albești pe tine
Încearcă să îi ierți pe toți, dar cu tine fii dur
Și așteaptă necazul sperând să vină singur
Sensul versurilor
Piesa explorează înțelepciunea populară românească prin proverbe și zicători. Versurile subliniază importanța interpretării cuvintelor, consecințele faptelor și dificultatea aplicării sfaturilor la propria persoană.