KliBru :
Eu sunt un element distins, într-o lume ce s-a-ncins
De focul iadului aprins, ce pe toți a cuprins
Am atins un punct, în care parcă nimic nu e cum era
A trecut demult era, în care ne speriam când fulgera
Acum ai la dispoziție bani, deci ai putere
Ai apreciere, păcat că-i dai pe toți la audiere
Eu-s nu ca voi, prefer să trăiesc ziua de azi ca apoi
Să pot să mă uit cu mândrie-napoi,
Parcă nu-mi vine să cred, e un sentiment imens
De ură, trăit intens, mă face să o iau ușor, ușor… pe contrasens
Sunt amorțit, căci am servit cu un cuțit ascuțit
Mi-am amintit că sunt singur în asfințit
Amăgit rămân, ferit de oameni ca voi
Căci parcă doar eu merg în față, iar ceilalți-napoi.
REFREN:
Caut un drum spre infinit, nu e aici bineînțeles
Dar ca să pot să îl găsesc, trebuie să merg în contrasens
Probabil toți mă urâți, nu mă interesează
Nu vreau nimic decât să știu că cineva mă urmează.
Ierbaru :
Suntem stele căzătoare într-o lume care
Nu ne oferă nicio șansă de scăpare
Cu stupoare privesc în viitor, da’ ce folos?
Când vrei să mergi în sus, dar lumea te trage-n jos
Devine periculos să visezi, e în zadar
Căci visele împlinite se transformă în coșmar
Într-un mod brutal, din vis revii la realitate
Imaginația merge departe, dar e zero fără fapte
Ziua de azi e doar un drum spre mâine
Pavat cu piedici și alegeri între rău și bine
În contrasens, lipsit de sens, merg fără înțeles
Ca să nu ajung ca voi, mai bine merg în sens invers
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimentul de a fi diferit și de a merge împotriva curentului într-o lume ostilă. Artiștii descriu lupta cu realitatea și dezamăgirea viselor neîmplinite, preferând să-și urmeze propriul drum, chiar dacă acesta înseamnă a merge în direcția opusă.