Frunzuliță, foi ca lotrul,
Hai, Leano, să trecem Oltul,
Să schimbăm vorba și portul!
Și-am zis verde rozmarin,
Hai, Linuțo, să fugim,
Amândoi să ne iubim!
Sus pe malul Oltului,
La umbra tufanului
Să ne cânte păsărele
Pe pofta inimii mele.
Linuțo, pupa-ți-aș ochii,
Cum îți bate vântul șorțul,
Șorțul cusut cu boboci,
Of, Linuțo, nu mai pot!
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorința de a fugi cu persoana iubită peste Olt, într-un cadru natural idilic. Este o declarație de dragoste pasională și o invitație la o viață nouă, departe de constrângeri.