Am rugat Cerul să-mi dea o comoară
Cu chip firav de primăvară,
Nuanța din ochi – dăruitu-ți-a cerbul,
În păr și-a prins pană rândunica și corbul.
Muntelui i-am luat tăria,
Florile ți-au lăsat mândria.
De la ziua cerut-am zâmbet, căldură,
De la Codru – tihna și lipsa de ură.
De la Soare, cerut-am lumină –
Să-ți fie drumul ușor și viața senină.
Din stele luasem tăcerea –
Să poți învinge durerea.
Am rugat îngerii să-ți vegheze somnul,
Să-ți treacă cărări, să-ți aline dorul.
Am lăsat versul – în cale povata,
Urma trecută – setea de viață.
Eu ți-am dat răsuflarea, credința,
Dor de slovă, răbdare, voința,
Dor de țară, de mama, de cânt,
Dor de Soare și de Pământ.
Sensul versurilor
Piesa este o binecuvântare și o declarație de dragoste a unui părinte pentru fiica sa. Exprimă dorința ca aceasta să aibă o viață plină de bucurie, putere și conexiune cu natura și valorile fundamentale.