Strofa DOC:
DO RE MI FA, note de subsol, cioaca,
Dar tu n-ai gust, și pasărea e dulceagă,
Cu mare bust din patria lu’ Buruchagga,
Îmi vine să mă bat pe mine însumi, ba, adu nunchaku, huh,
Când tac înseamnă că nu mă bag în seamă,
Rapul vostru ciorbă de legume nu mă bag în zeamă,
Vă gândiți să-mi ciordiți dume, poate nu bag de seamă,
Luați, mai fac încă pe-atâtea când m****c diseară, PSSST!!!
Killa ține minte cum e omu-i și repul,
Strălucesc împreună precum cromul și becul,
Sau se golesc împreună cu romul și Keg-ul,
Vocația n-are nevoie de reguli, adevăr,
Ține frații aproape, și din ce-ai împarte,
Ia sticla asta frate, io beau ceai la party,
Că tot ce dai se-ntoarce, sunt Jedi pe pace,
Mare forță după ce fac tortă dintr-un pai cu cancer..
Refren:
Din mahala la palat,
De la pijama la halat,
Mai sare câte-un zero, l-am barat,
Mă las când mi-aduce curierul cerul ambalat.
Strofa Killa Fonic:
Oh mami pustiu’ se ridică ca din morți mami,
Școala nu-i dă școala cum îi dă strada mami,
Mutra nu i-o coace vârsta ci viața mami,
Ani de zile după pustiu’ mușcă din ei mami,
Pustiu’ ăla care a strigat m**e garda la concert pe masă,
Sprijinit de 2 gaboiri spart cu banii în plasă,
Bagabont cu c****e grase, Cioceanu Ploiești,
Binecuvântat alături de legende în București,
Cu $atra B. E. N. Z familia n-a fost vorba de Mercedes,
Nu-i vorba de copii de bani gata asta e Progres!.
Din mahala la palat,
De la Carpați la Kalash,
De la c***t la c***t,
De la furat la cântat,
Din mahala la palat,
Din mahala m-au fătat!.
Strofa 2 Killa Fonic:
O, Doamne, mama îmi zice că sunt lord, tată,
Oi fi eu fin dar fac urât și las sânge pe stradă,
Ăștia mă provoacă, mă instigă, mă irită,
Și când îi prind pe stradă Bap! Bap! fac risipă,
Nu mă doare dacă îi bag direct în reanimare,
Dar parcă simt pe față lacrima unei mame,
Mulți ignoranți pustani cu glasu’ mare,
Inconștienți pică în groapă sau în spitale,
Sărăcia face din om o fiară,
Sistemul ăsta pute a glumă proastă iară,
Afiliat cu bagabonți și afaceriști, tată,
Sânge pe cămașă dar am fața imaculată
Sensul versurilor
Piesa descrie ascensiunea de la sărăcie la bogăție, dar și realitățile dure ale vieții de stradă și compromisurile făcute pe parcurs. Se vorbește despre loialitate, ambiție și despre cum mediul te poate transforma.