Când treci, bade, pe la noi
Pune-ți țângălău pe boi,
Și-ți fă zbiciul de mătasă
Să te-aud, bade, din casă.
Că de-oi fi, bade, beteagă
M-oi scula, bădiță dragă,
Și-oi ruga pe măicuța
Să-mi deschidă fereastra.
Fereastra-i cu viorele
Să-ți mângâi ochii cu ele,
Fereastra-i cu busuioc
Să-ți fie pentru noroc.
Că, bade, le-am semănat
Știind că-i veni prin sat,
Și știu că-ți plac florile
Ca și mie horile.
Sensul versurilor
O tânără așteaptă cu nerăbdare trecerea iubitului ei prin sat. Ea pregătește o primire specială, folosind elemente ale naturii și ale tradiției pentru a-i arăta afecțiunea și a-i aduce noroc.