Cum mai calci, neică, pământul,
Dac-ai uitat legământul?!
Neic-al meu,
Dor de tine când m-ajunge,
Dragul meu,
M-aș opri în loc și-aș plânge.
Zi și noapte mă întorc
Ca un peștișor pe foc,
Neic-al meu,
Zi și noapte eu mă zbat,
Dragul meu,
Ca un pește pe uscat.
Dragostea când se-mpreună
Parcă bei țuică de-a bună,
Dorule,
Dragostea când se desparte,
Dorule,
Parcă bei pahar de moarte.
Inimioară, ce te bați
De coaste și de ficați?
Inimioară,
Inimioară, stai pe loc,
Inimioară,
Să-ți pun lacăt la mijloc,
Inimioară,
Să-ți pun lacăt de argint,
Inimioară,
Să știi că-i de la iubit.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul profund și suferința cauzată de pierderea unei iubiri și de încălcarea unui legământ. Metaforele puternice subliniază intensitatea emoțiilor și chinul interior.
