Frunzuliță și-o sipică,
Pustia de noapte mică,
Ziua pe șosea te-apucă
Venind de la ibovnică,
Pe sub dealuri, prin grădini,
Pe cărări cu mărăcini.
Tu te duci și te întorci
Parc-ai fi puiu-n ghioci,
Să jure pernuța ta
Dacă ai visat pe ea,
Și să jure satul tot
Dacă te-ai mișcat din loc.
Să jur eu, o cătuneancă,
Ce ți-am fost ție mai dragă,
Și de dragă ce-ți sunt dragă
Mă porți cu basmaua neagră
Și cu șortuleț de stambă
Să nu-i fiu altuia dragă.
Sensul versurilor
The song depicts a woman's lament about her lover's infidelity and her own constrained position. She expresses her pain and the societal expectations that bind her, highlighting themes of jealousy and the limitations placed upon her freedom.