Frunzuliță de dițel,
Colea pe Teleormănel
La umbră de stejărel
Se-aude un fluierel
Fluierel de băiețel
Subțirel și ocheșel,
Subțirel și ocheșel,
Ochii-n cap ca de șoimel,
Cu cămașa de tulpan,
Fluierașul de tufan
Îți cântă să joci un an
Dura ca pe Teleorman.
Firicel de iarbă nouă,
Să punem la dură,
Firicelul de ardei,
Să punem la dură trei,
Să-l chemăm pe nenea Bratu
Să punem la dură patru,
Dreapta ca la Licuriri,
Să punem la dură cinci,
Firicelul de mătase,
Să punem la dură șase,
De la șase pân’ la zece
Ziua de amiază trece.
Hai de brâu, de brâu, brâu
Ca la secerat de grâu,
Și de brâu, și de curea,
Și de cingătoarea mea,
Unde-i dura de copii
Parcă-i ploaia prin câmpii,
Unde-i dura de feciori
Parcă-i soarele prin flori,
Unde-o joacă fetele
Cresc mai ‘nalte grânele,
Asta-i horă românească
Parcă-i ie strămoșească
Ce-o purtăm cu mic, cu mare
În zile de sărbătoare,
Asta-i horă românească
Cine-o joacă să trăiască!
Sensul versurilor
Piesa descrie o horă tradițională românească, legată de natură și de comunitate. Versurile evocă bucuria jocului și importanța păstrării tradițiilor.