De n-ar fi feciori pe lume
Ai vedea fete nebune
Și neveste duse-n lume.
De n-ar fi feciori pe sate
Ai vedea fete turbate
Și neveste spânzurate.
Bate, Doamne, dragostea
Cum înnebunește lumea,
Dar dragoste de n-ar fi
Ce s-ar face oamenii?.
Ce s-ar face oamenii?
Mai rău ar înnebuni,
Bine face badea-al meu,
Fără rău îi și mai rău.
Decât să n-am bade drag
Mai bine în pat să zac
Că din boală iar scol,
După badea stau să mor.
Vrut-am să mă duc în Rai,
Mă-ntâlnii cu badea-n plai,
Mă scăpai de-l sărutai
Și uitai de mers în Rai.
Măi bărbați, bată-vă focul,
Mâncați la muieri norocul,
Și-apoi să vă bată vina
Că le mâncați și hodina,
Dar să nu vă bată rău,
Fără rău îi și mai greu.
Sensul versurilor
Cântecul explorează ideea că viața ar fi lipsită de sens fără dragoste și interacțiunea dintre bărbați și femei. Chiar și cu necazurile pe care le aduce, dragostea este preferabilă absenței ei.